vineri, 20 iulie 2012

Starving for your love.

 Tot trupul meu este însetat de atingerea ta, ochii mei mărunţi şi melancolici îţi caută privirea, buzele mele tremurânde îţi şoptesc numele căutându-le pe ale tale, mâinile mele se întind spre a te lua în braţe, auzul meu îţi caută strigarea spre a veni la tine, sufletul meu îţi caută fiinţa, fiinţa mea o doreşte pe a ta.
Dacă ar fi să mă dau pe mâna cuiva, m-aş da în grija-ţi. Îţi cunosc blândeţea, căldura, afecţiunea... dragostea la fel de bine precum îţi cunosc răceala, indiferenţa si nepăsarea. Nu pretind că te ştiu întru totul, pretind că vreau să mă dăruiesc ţie la fel cum ploaia s-a dăruit toamnei. Aş vrea să trăiesc doar pentru a te face împlinit.. doar pentru a sta cu tine şi a te privi, pentru a-ţi sorbi fiecare gest obişnuit, doar pentru a te iubi.
Aş vrea... dar nu pot. Tot ceea ce simt s-a rezumat la dorinţă, s-a prefacut în vise ce au devenit iluzii, iar iluziile s-au destrămat încetul cu încetul.



[ Da, nimic din ce am scris nu are rost acum. Totul este in van. Sunt cuvinte fara scop, fara rost. Sentimente ce se vor pierde.. incetul cu incetul. O neinsemnatate. Chiar as fi vrut sa fie altfel... ]

miercuri, 18 iulie 2012

Iar eu ma regaseam in fiecare gest al sau...


 Si dimineata isi ascundea tristetea cu un zambet si lacrimile cu indiferenta. Era un om normal, din cate s-ar putea spune. 
 In aceste zile de dor, si-ar fi dorit ca el s-o fi cautat, fiindca ea il cautase in fiecare vis, gand.. lucru nemarginit. Iar in vise.. ea statea in acel loc in care el promisese ca va fi mereu al ei, atunci nimeni n-avea sa stie sentimentul de euforie pe care i-l oferea prezenta lui. Sentimentul de siguranta si regasire.. doar el.
 Fara el, era o floare ce se ofilea in fiecare secunda, un copil coplesit de singuratate, un nimeni ce se cauta pe sine insusi.. ce voia sa se regaseasca, dar ea se regasea in el.

And I just want you back.
Cause everything seems right
Just when you are here...

marți, 10 iulie 2012

Iarna asupritoare din inima mea.


Urasc sa fiu adolescent. Si am nevoie de sprijin, dar nu e nimeni. Nimeni. Cine ma poate asculta? Muzica ce imi canta versurile vietii? Ploaia ce incet incepe sa-mi inunde fiecare coltisor neatins de frigul iernii? Da, e iarna. Iarna ramane in inima oamenilor cand.. cei ca tine pleaca. Cei importanti. Cei fara de care nu poti trai. Vantul mi se strecoara in incheieturi si imi soarbe intregu-mi trup, mi-l raceste, mi-l face vulnerabil. Unde este caldura atingerii tale? Firul invizibil, invincibil si totusi asa de slab ce ne lega unul de celalalt.. cum a putut disparea asa de usor? De ce m-ai lasat sa decad?
 Nu am puterea de a te lasa in urma. Nu am puterea de a merge mai departe. Simt ceva. Ceva mai mult decat nimic. Incapatanare? Si uite-ma aici.. am ratacit zile-n sir sa-ti caut privirea, m-am pierdut printre amintiri, m-am impiedicat de cuvinte, am trait din sperante, m-am hranit cu durere... si in final.. acesta nu este finalul. Mai am de ratacit mult.. dar mult printre aceste tinuturi stinghere pentru a ajunge la tine. De ce tu? Doar Dumnezeu stie!

I'm gonna stand right here
Wish me luck
Or be my lucky one.

But never leave

I'm not gonna know
How to make this right.

duminică, 8 iulie 2012

No feelings at all.☆

 A trecut un minut, o zi, o saptamana... si vor mai trece. Daca a insemnat cat o secunda sau o eternitate, numai ranile inimii mele iti pot spune. Locul in care sunt acum nu e asa frumos incat sa merite descris. Daca fac mai bine sau mai rau nu iti pot spune. Ce e cert este ca sunt viu, incert este faptul ca ma simt moarta demult. Gandul la tine imi da tarcoale mereu, si de fiecare data il alung cu o usurinta din ce in ce mai mare, dar si mai apasatoare. Scriu cu o nonsalanta greu de explicat, dar o fac. Probabil as fi vrut sa-mi citesti fiecare paragraf, propozitie.. sa imi citesti fiecare rand sau gand ce iti apartine. Dar niciodata n-o faci, niciodata nu-ti pasa. M-am obisnuit, sa stii. Desi la inceput uram gandul de a ma obisnui cu raceala din tine. Daca mi-e dor de tine.. nu imi este. Vezi? Asa ma mint mereu, vrand ca intr-o zi sa ma pot crede singura. Am in minte de ceva timp planul de a te inchide intr-o camaruta mica din inima mea.. cheia, desigur.. o va avea particica din inima ta care inca tresare la fiecare sunet al vocii mele, la fiecare amintire a mea, la fiecare lucru marunt ce iti aduce inca aminte de mine. Dar particica aceea din inima ta este la fel de bine ascunsa inauntrul tau precum as vrea si a mea sa fie.
 Stii.. nu te mai astept, nu mai am speranta necesara. Poate voi incerca sa te uit, poate voi reusi. Trebuie sa-ti reamintesc ca oricum va fi, tu te vei regasii mereu in mine? Da, voi fi aici, dar nu voi astepta, spera.. nu te voi visa.


[And I'll go all the ways I must... just to make it right.
Dont even know what I shall feel.
W/e, I'm not sad... I'm just lonely.]

marți, 3 iulie 2012

Love Hurts.


And the sky falls down on me... where are the beautiful stars that used to light my way?
Where is the lighter moon that used to give me the strenght I need?
Where is your sweetest smile that used to show me your kindness?
Where is your softest touch... that used to make me feel right?
Where is your whispers...? Cause mine calls your name in every second.

joi, 28 iunie 2012

O ploaie de vară.


Şi fără să-mi dau seama, în acele minute când stăteam cu ea, îmi părea şi mai dragă şi voiam s-o protejez ca pe o floare firavă. Începeam să nu mai vreau ca acele minute să se termine, o doream cu fiecare clipă ce trecea. Vocea ei caldă îmi inspira linişte şi mă facea să vreau să o aud din ce în ce mai des. Tristeţea ce o trăda nu mă făcea decât să vreau să fiu motivul zâmbetului ei blând, o făcea să pară aşa drăguţă, iar afecţiunea de care dădea dovadă mă făcea să mă simt bine în prezenţa ei. Era o ploaie caldă de vară de care aveai nevoie, care te facea sa te bucuri de ea... te făcea s-o iubeşti. Vorbele ce luau formă din fiinţa ei erau de neînlocuit, o făceau să pară aşa specială şi inocentă. Te făceau să pari un om prins în farmecul ei. Mă făceau să vreau sa o iubesc, să îi ofer căldura şi protecţia de care avea nevoie, mă făcea să îmi regret neputinţa de a iubi. Mă făcea să vreau sa îi ofer afecţiunea care mi-o oferea ea.