Cateodata, imi doresc sa iubesc pe cineva drag, sa-i ofer toata caldura de care are nevoie. Sa ii arat cat este de important.
Sa ii soptesc cele mai dulci vorbe si sa petrecem acel minut impreuna in tacerea noastra asurzitoare.
Sa il imbratisez atat de strans, ca si cum, dupa o secunda s-ar preface in mii de picaturi de roua si sa il sarut cum isi saruta mama copilul.
Sa ii daruiesc tot ce am mai scump, terminandu-se cu mine. Ca mai apoi sa il vad zambind cu o asa intensitate incat mi-ar umple inima de bucurie.
Sa ii arat ca in lumea asta cruda, exista un strop de dragoste, a noastra, ca mai apoi sa imi arate ca aceasta dragoste nu se va stinge niciodata. Ca este mai puternica decat schimbarile timpului si aduce mai multa alinare ca ploaia verii.
Nu pot sa mint, inca imi ravasesti gandul, inca exista un foc nestins ce palpaie inauntrul meu. Un foc ce apa timpului nu l-a putut stinge inca. As fi vrut sa impartasesc cu tine mult mai mult decat o amintire vaga. As fi vrut ca tu sa fi acela care sa-mi umple paginile vietii cu fericire. Sa fi cel care imi arata pasii destinului. Cel care ma indruma putin cate putin...
As fi vrut ca macar tu sa ramai, aveam atata incredere. M-am inselat, te-ai departat... ai plecat.
[ Will you ever come back? ]
I'll stand right here.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu